5 cuvinte la moda in networking in 2021

Cuvintele la moda din networking, sau asa-numitele “buzzwords”, semnifica tehnologiile si concepte din industrie care se bucura de cea mai mare atentie din partea publicului, care sunt cel mai in trend si care ofera promisiunea unor avantaje majore fata de ce exista pe piata in momentul de fata. Unele companii vad avantaje imediate in adoptarea cat mai rapida a acestor tehnologii pentru a-si mentine avantajul din piata in fata competitiei, pe cand alte organizatii prefera sa supuna aceste tehnologii testului timpului si numai dupa aceea le vor integra in activitatea lor. Vom trece in revista 5 astfel de cuvinte/buzzwords, care vor fi pe buzele tuturor profesionistilor din IT in 2021.

1. Cloud

Cloud-ul a fost si este unul dintre cele mai ”hot” subiecte din tehnologie, si este aici ca sa ramana. Toata lumea din industrie pare sa faca “lift and shift” de workload-uri si aplicatii din data center-ul on premises in reteaua unui furnizor de servicii de cloud sau doreste sa adopte cel mai recent model de “as a service”.

Cloud-ul are suficiente beneficii incat sa devina o optiune naturala pentru multi dintre noi. Costuri de tip CAPEX mult mai mici, scalabilitate automatizata in functie de necesitati si de consum, model de plata “pay as you go”, offload-area mentenatei hardware-ului pe care ruleaza aplicatiile si disponibilitatea extrem de ridicata a serviciilor sunt doar cateva din avantajele cu care cloud-ul incita organizatiile.

AWS, Azure si GCP sunt platforme de cloud computing si de servicii care cresc in adoptie si popularitate de la an la an.

In prezent se dezvolta tot mai multe modele de “as a service”: Desktop as a Service (DaaS), Disaster Recovery as a Service (DRaaS), Network as a Service (NaaS) si chiar Ransomware as a Service (RaaS).

Multe variante de ransomware precum Cerber sau malware open source s-au mutat in cloud devenind astfel ceva “as a service”, la care oricine poate avea acces gratis sau pe baza unei taxe, beneficiind de ultimele update-uri de virus, de o platforma de distribuire a malware-ului si de o interfata user-friendly pentru hacker-ii mai putin experimentati.

2. IoT

Internet of Things consta in dispozitive “smart” care se pot conecta la Internet/retea si pot transmite date care pot fi folosite pentru a executa anumite actiuni. La modul cel mai elementar, orice senzor care are o posibilitate de conectare la retea poate face parte din IoT. De la ceasuri smart si orice dispozitiv din categoria “wearables”, la electrocasnice inteligente, masini care se conduc singure si asistenti personali digitali precum Alexa si Siri, toate aceste elemente fac parte din IoT. Avantajele acestei tehnologii sunt evidente: task-uri simple de la a face o lista de cumparaturi pe baza inventarului din frigider la a comanda iluminatul casei dintr-o aplicatie pot fi execute de catre IoT in numele utilizatorului, eliberandu-l de aceste sarcini si facandu-i viata mai usoara. IoT-ul poate executa si task-uri complexe. De exemplu, face posibila constructia de masini care se conduc singure, accidentele de circulatie, ambuteiajele si poluarea putand fi astfel mult reduse sau chiar eliminate. Sau camere smart de supraveghere cu ajutorul carora se poate masura temperatura unui corp sau se poate determina numarul de persoane dintr-o locatie cu scopul de a evita supraaglomerarea. Use case-urile IoT-ului sunt nelimitate si devin din ce in ce mai prezente in viata de zi cu zi, in mediul casnic, in modul in care un oras poate fi administrat, in industrie, in zona de warehousing si retail.

3. VDI

Tehnologia de Virtual Desktop Infrastructure nu este o tehnologie noua, ea existand pe piata de mai bine de 15 ani. VDI permite folosirea unui terminal care dispune de resurse hardware minime pentru conectarea la un server care ii ofera utilizatorului un sistem de operare instalat cu toate soft-urile necesare pentru desfasurarea activitatii. Avantajele acestei tehnologii sunt reprezentate de simplificarea mecanismului de BYOD (Bring Your Own Device), reducerea semnificativa a investitiei in hardware si in mentenanta acestuia, simplificarea operatiunilor pentru departamentul de suport al organizatiei si chiar reducerea riscurilor de securitate prin minimizarea suprafetei de atac.

VDI de asemenea poate ajuta organizatiile in adoptia mai facila a conceptului de Work from Home, eliberand organizatia de costurile asociate cu achizitionarea unei “flote” de laptopuri si departamentul IT de configurarea acestora cu un sistem de operare si cu programele necesare utilizatorului si apoi distribuirea acestora catre angajati.

4. AI/ML

Inteligenta artificiala poate fi definita ca un program software capabil sa execute o sarcina in aceeasi maniera precum o fiinta umana. AI-ul joaca un rol critic in „imblanzirea” complexitatii prezente in retelele de date. Proliferarea IoT-ului, a cloud-ului, folosirea de catre organizatie a unui numar de aplicatii exponential mai mare ca in trecut fac ca o retea sa devina din ce in ce mai greu de gestionat si de controlat. Departamentele IT cauta solutii pentru rezolvarea acestei probleme si pot apela la AI pentru ajutor.

Pentru ca AI-ul sa aiba success, este nevoie de ML (Machine Learning). ML inseamna folosirea unor algoritmi pentru a prelucra volume incredibil de mari de date, folosirea acestui volum de date pentru a invata si pentru a face o predictie cu privire la un anume proces sau scenariu,  fara a necesita interventie din partea omului. Beneficiile folosirii AI-ului in networking sunt imense. Enumeram aici doar cateva dintre acestea: posibilitatea crearii unei retele capabila de a se autovindeca din anumite defectari sau erori de configuratie pentru maximum de uptime, ajustarea latimii de banda in mod automat in functie de conditiile din retea asigurand cea mai buna experienta pentru utilizator, reducerea semnificativa a timpului de troubleshooting prin anticiparea unor situatii problematice (de exemplu, notificarea admin-ului de retea atunci cand un pool de DHCP este pe cale sa fie alocat in intregime) si corelarea unui numar foarte mare de loguri (terabytes de date in cateva minute) in vederea stabilirii cronologiei unui eveniment care s-a intamplat la nivel de retea folosind tehnici de data mining.

5. SDN

Software-Defined Networking este un concept care inlatura complexitatea de a gestiona un numar mare de echipamente fizice de retea propunand o abordare software pentru rezolvarea acestui task. SDN decupleaza control plane-ul echipamentului de retea de data plane-ul acestuia, centralizand functiile de control intr-un dispozitiv separat numit controller SDN, care aduce cu sine si un nivel de orchestrare prin care reteaua este provizionata cu setarile si configuratiile necesare prelucrarii pachetelor de date.

SDN propune si o schimbare de paradigma in modul in care se face managementul echipamentelor de retea. In mod traditional sunt folosite template de configuratie modificate la nevoie si aplicate prin copy/paste manual pentru fiecare echipament in parte de catre un operator. SDN propune un mod deschis si programatic prin care sa se configureze echipamentele de retea intr-o maniera automatizata, fara interventia operatorului.

Din ce in ce mai multe organizatii doresc sa beneficieze de avantajele aduse de aceasta tehnologie si au in plan in urmatorii ani adoptia SDN-ului: un punct central de management pentru intreaga retea (campus, branch-uri, data center, zona wired si zona wireless), vizibilitate marita in activitatea retelei (prin colectarea de informatii, prelucrarea lor si oferirea de insight-uri relevante), simplificarea si accelerarea procesului de troubleshooting (prin monitorizare proactiva, predictia unor anumite situatii problematice si oferirea de solutii de remediere), deployment si roll-out mult mai facil (prin partea de automatizare si zero-touch provisioning).

Mihai Dumitrascu, Sr Systems Engineer