Linux s-a nascut in anii ’90 ca un proiect de tip hobby, iar intre timp a ajuns sa fie folosit in cele mai complexe sisteme si in supercomputerele lumii. Cu toate acestea, versatilitatea ii permite sa fie folosit de la cele mai mici dispozitive pana la cele mai complexe.
De ce este important Linux? Pentru ca este atotprezent in viata de zi cu zi atat in dispozitive portabile, pentru ca Android e la baza un Linux si pana si sistemele Apple au un stramos comun cu acesta.
De asemenea, cele mai puternice supercomputere din lume, cele care fac analiza statistica de proportii uluitoare, care urmaresc miscarea planetelor si secventeaza genomul uman folosesc la baza un sistem Linux pentru flexibilitatea acestuia. Conform clasamentului Top 500 in 2018, realizat pentru supercomputerele care depasesc un petaflop, toate ruleaza Linux. Daca in trecut mai existau exceptii, Linux sta astazi la baza celor mai complexe sisteme.
Linux de la mic la urias
Kernelul de Linux, nucleul sistemului de operare, este capabil sa faca fata unui numar urias de procesoare. Un supercomputer poate avea un milion de procesoare individuale, iar niciun alt sistem de operare nu ar sti sa relationeze cu atat de multa putere de procesare.
Din acest motiv, clientii pentru Linux sunt foarte diversi. Pot porni cu ajutorul Dendrio de la cateva servicii de baza, un site, un blog, un intranet in care sa tina diverse fisiere interne, un server de mail, pana la medii complexe de hybrid cloud, in care tii o parte din infrastructura on premise si o parte la un provider de cloud.
Daca esti dezvoltator de hardware si construiesti device-uri de tip Internet of Things si trebuie sa le mentii conectate, Linux iti permite sa personalizezi atat de mult sistemul de operare incat sa efectueze doar task-urile de care ai nevoie. Spre deosebire de alte sisteme care nu sunt la fel de customizabile si ai multe elemente care nu sunt folosite, in Linux poti pastra doar esentialul.
Sa ne gandim la un dispozitiv embedded, de pilda un automat care vinde bilete. Acel automat nu va avea nevoie de un sistem de operare full feature, care sa aiba grafica, nu trebuie sa porneasca jocuri, nu trebuie sa redea muzica, ci are nevoie sa faca un singur lucru, de foarte multe ori si foarte bine, fara erori. Linux este perfect pentru acest tip de scenariu pentru ca poate fi modificat ca sa poata sa faca numai ce are nevoie dezvoltatorul pentru use case-ul specific.
Un sistem versatil
Un sistem pe baza de Linux poate fi potrivit, cum spuneam, pentru task-uri repetitive, pentru automatizare si orchestrare. In plus, este open source, ceea ce inseamna ca ti se pune la dispozitie intregul cod sursa si ai posibilitatea sa faci modificari, sa ai o echipa de development care sa personalizeze sistemul de operare conform nevoilor.
Poti sa scalezi in jos, pe dispozitive mici, ieftine, portabile, unde ai nevoie de un device care sa consume foarte putina energie. Din acest motiv Linux este folosit in Internet of Things sau senzori, iar in viitor in implementari de tip smart city, care devin din ce in ce mai populare.
Astfel, Linux poate fi aplicat in proiecte care nu sunt legate de end user, in business case-uri unde ai nevoie de continuitate si flexibilitate, de la un server web, server de fisiere, mergand in directia de automatizare, roboti si fabrici care asambleaza componente. Vorbim aici de domeniul manufacturing, zona industriala, fabrici si linii de productie, automotive, etc.
Avem clienti foarte mici cu o nevoie punctuala, de exemplu un server care sa se ocupe de functia scan to email, pentru a primi rapid pe mail PDF-ul scanat, iar cu Linux in 10 minute ai aceasta solutie, dar avem si situatii high enterprise cand configuram arhitectura de development si testing a unei aplicatii software, iar developerii pot testa si imbunatati codul intr-un mediu de staging usor si rapid de folosit.
Pe langa aceasta modularitate si personalizare, unul dintre avantajele majore este reducerea dramatica a costurilor, deoarece software-ul open source nu implica si costuri de licentiere.
Dezavantajul teoretic este faptul ca, spre deosebire de un vendor puternic cu licenta, cu servicii de suport si asistenta, in lumea open source trebuie sa afli singur raspunsul sau aici intervenim noi, inginerii Dendrio, care avem experienta de ani de zile cu aceste sisteme si stim unde sa cautam pentru a gasi informatia corecta.
Deschidere spre Linux
Daca in anii ’90 Microsoft a numit Linux drept un rival pentru modul de a face business, Windows include astazi in sistemele lor un modul de Linux. Poti rula aplicatii native Linux pe un PC cu Windows, iar in platforma de public cloud Microsoft Azure, la deschiderea consolei, poti alege intre Linux sau Windows.
Astfel, in ultimii ani Microsoft a ajuns in top 5 cei mai mari contributori la codul sursa Linux, cu echipe dedicate de programatori care-si aduc contributia.
Ioan A. Goian, Sr Systems Engineer, Dendrio